În dimineața zilei de 12 septembrie, un numeros sobor de preoți și diaconi, în frunte cu P.S Anatolie, Episcop de Cahul și Comrat, au oficiat Acatistul Acoperămîntul Maicii Domnului, la Catedrala Nașterii Domnului, din Chișinău. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost marcată de rugăciuni de bucurie şi recunoştinţă faţă de Bunul Dumnezeu, pentru ocrotirea cerească a binecredinciosului nostru popor dar și pentru P.S Anatolie, care a a juns la 16 ani de slujire Arhipăstorească.
La acest frumos eveniment duhovnicesc a fost prezent și Duhovnicul Mănăstirii Ciuflea, Arhimandritul Nicolae (Roșca). Acesta la rîndul său i-a adus omagiul din partea obștii monahale și a clericilor, urîndu-i sănătate trupească, răbdare, și conducerea turmei încredințate spre limanul mîntuirii.
Într-u mulți și fericiți ani ,
Prea Sfințite Stăpîne !!!
PS Anatolie (Botnari) s-a născut la data de 3 mai 1950, în satul Pituşca din raionul Călăraşi în familia citeţului Toma Botnari. A primit la naştere numele de Gheorghe. Familia din care provenea era profund credincioasă, tatăl punându-i pe copii să facă de câteva ori pe săptămână rugăciunea de dimineaţă împreună, citindu-se şi acatistul sfântului zilei sau acatistul Mântuitorului, al Maicii Domnului şi, în mod obligatoriu, canonul Îngerului păzitor. Astfel, la vârsta de 6 ani, copilul Gheorghe deja citea în strană, unde tatăl le amenajase un mic analog, special pentru copii.
În anul 1967 a absolvit cu note mari cursurile Şcolii Secundare, fiind premiant la Olimpiadele republicane de matematică. După absolvire, a încercat să dea admiterea la Seminarul Teologic din Moscova, deplasându-se la Zagorsk (Serghiev Posad), însă dosarul său de admitere a fost respins pe motivul că nu-şi satisfăcuse încă serviciul militar obligatoriu. Revine apoi în satul natal, unde i s-a oferit postul de profesor de matematică la clasele V-VII, dar refuză, fiind hotărât să devină preot.
În perioada august 1967 – noiembrie 1968 a făcut parte dintr-o expediţie topogeodezică ce executa lucrări cartografice pe teritoriul Moldovei şi al regiunii Odesa. Împlinind vârsta de 18 ani, este încorporat în cadrul Armatei Sovietice, efectuându-şi între anii 1968-1970 serviciul militar obligatoriu ca topogeodezist-operator.
În anul 1971 a fost admis la Seminarul Teologic din Odesa (Ucraina), pe care l-a absolvit în anul 1974, cu calificativ superior. A fost hirotonit ca diacon la 3 martie 1974 în Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” (Uspenia) din oraşul Odesa de către Mitropolitul Serghie (Petrov) de Odesa şi Herson. La data de 31 martie al aceluiaşi an este hirotonit în cinul preoţesc în Biserica „Adormirii Maicii Domnului” a mănăstirii de călugări din Odesa de către acelaşi mitropolit. În anul 1974, la absolvirea Seminarului Teologic din Odesa, este decorat cu Bederniţă.
La sfârşitul studiilor la Seminar, Comisia de repartizare a Patriarhiei Moscovei l-a trimis ca preot în Eparhia Chişinăului. Între anii 1974-1975 slujeşte ca preot-paroh la Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” din satul Coşcodeni din raionul Lazov (astăzi Sângerei). Oamenii din acest sat erau credincioşi, în ciuda puternicei propagande antireligioase.
Este transferat apoi ca preot-paroh la Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” din satul Abaclia (raionul Basarabeasca), unde a slujit în perioada 1975-1998. După cum îşi amintea Pr. Gheorghe Botnari, atmosfera din Abaclia era exact opusă celei din Coşcodeni, aici desfăşurându-se o intensă propagandă ateistă. Copiii din sat erau lipsiţi de educaţie şi tradiţie creştinească, iar intelectualii, dar şi mulţi alţi săteni, considerau că este ruşinos chiar şi să se salute cu slujitorul altarului. Deşi s-a gândit iniţial să solicite o altă parohie, a rămas la Abaclia. A avut în grijă şi satele din apropiere unde nu existau biserici. Locuitorii din aceste sate erau îndeosebi etnici bulgari şi găgăuzi.
În decursul celor 23 ani în care a slujit în satul Abaclia, Pr. Gheorghe Botnari a reuşit să îndrepte spre biserică pe majoritatea enoriaşilor săi, oferind cursuri de catehizare pentru aceştia. Ca o recunpoaştere a efoturilor depuse acolo, ÎPS Ionatan (Kapolovici), Arhiepiscopul Chişinăului şi Moldovei, i-a acordat dreptul de a purta Scufia Colorată (cu ocazia sărbătorilor de Paşti din anul 1977) şi apoi şi Camilafca (1980).
În anul 1984, cu ocazia Sărbătorii Paştilor, Patriarhul Pimen (Izvekov) al Moscovei şi al întregii Rusii l-a decorat cu o Cruce pectorală de aur. În anul 1990, cu ocazia aniversării a 400 de ani de la înfiinţarea Patriarhiei Rusiei, ca o recunoaştere a activităţii sale pastorale exemplare, Patriarhul Pimen al Moscovei l-a ridicat pe Pr. Botnari la rangul de Protoiereu, conferindu-i dreptul de a purta Paliţa. În anul 1994, cu ocazia aniversării a 20 de ani de slujire ca preot, Episcopul Vichentie (Moraru) al Tighinei i-a conferit dreptul de a purta Mitra şi Crucea cu Diamante, devenind astfel Protoiereu Mitrofor.
Cu prilejul sărbătorilor de Paşti din anul 1996, pentru meritul de a fi efectuat reparaţia capitală a lăcaşului de cult în care slujea, Mitropolitul Vladimir (Cantarean) al Chişinăului şi al întregii Moldove i-a acordat dreptul de a oficia Sfânta Liturghie cu Uşile Împărăteşti deschise până la „Cântarea Heruvimilor”. După încă doi ani, ÎPS Vladimir i-a acordat dreptul de a oficia Sfânta Liturghie cu Uşile Împărăteşti deschise până la rugăciunea „Tatăl nostru”.
Protoiereul Mitrofor Gheorghe Botnari a absolvit în anul 1998 cursurile la „fără frecvenţă” ale Academiei Teologice de la Moscova. Soţia sa a murit într-un accident de automobil.
În şedinţa sa din 17 iulie 1998, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a luat hotărârea de înfiinţare a Episcopiei de Cahul şi Căuşeni şi de numire ca episcop al acesteia pe Protoiereul Mitrofor Gheorghe Botnari, după tunderea în monahism şi ridicarea sa la rangul de Arhimandrit.
La data de 28 august 1998, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, în cadrul slujbei de seară din Catedrala „Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron” din Chişinău, Mitropolitul Vladimir al Chişinăulu şi al Întregii Moldove,i l-a tuns în monahism pe Pr. Gheorghe Botnari (preot de mir văduv), care a primit numele de Anatolie, în cinstea Sfântului Mucenic Anatolie (prăznuit în ziua de 23 aprilie/6 mai). Două zile mai tâziu, la 30 august, în cea dea 12 duminică după Cincizecime, în cadrul Sfintei Liturghii a fost ridicat, conform deciziei sinodale, la treapta de Arhimandrit de către ÎPS Vladimir.
La data de 11 septembrie 1998, Arhimandritul Anatolie a fost ales Episcop de Cahul şi Căuşeni în Catedrala „Sfânta Treime” a Mănăstirii „Sf. Daniil” din Moscova. A fost hirotonit la 12 septembrie 1998 în treapta de episcop în aceeaşi catedrală de către Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei.
Din data de 6 octombrie 1999, PS Anatolie poartă titlul de Episcop de Cahul şi Lăpuşna. Sediul episcopal este în oraşul Hânceşti, apoi din anul 2001 pe cel de Episcop de Cahul şi Comrat.
Episcopul Anatolie Botnari a fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii” (2000, acordat prin Decretul preşedintelui Republicii Moldova, Petru Lucinschi) – „pentru merite deosebite în renaşterea spirituală şi morală a societăţii”.
