Cinstiți slujitori ai Sfintelor Altare, monahi și monahii,
Iubiți întru Hristos frați și surori!
În cadrul ședinței Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 15 iulie 2016, ziua pomenirii Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfînt, în urma raportului Prea Sfințitului Pancratie, Episcop de Troițk, Președintele Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfinților, la cererea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Vladimir și a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova, au fost adoptate decizii de importanță istorică majoră pentru viața creștină din țara noastră. Extras din Condica № 68 – 1. Canonizarea Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746-1821). 2. Ziua de pomenire a Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost stabilită ziua trecerii sale la cele veșnice – 30 martie (12 aprilie).
Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, un eminent Ierarh al Bisericii Ortodoxe, s-a născut în anul 1746 în oraşul transilvănean Bistriţa, din părinţii Grigorie şi Anastasia. La botez primeşte numele de Grigorie. Părinţii lui n-au fost oameni bogaţi, ei erau numiţi răzeşi – nobili săraci, dar erau foarte evlavioşi şi binecredincioşi, virtuţi pe care micul Grigorie le-a îndrăgit din frageda copilărie.
A absolvit studiile în Transilvania, apoi la Academia duhovnicească din Kiev (1771-1773), la școlile grecești din Patmos, Smirna și la mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos (1773 – 1776). Devine profesor, în Transilvania în anul 1776, apoi la Iași în anul 1777. Se călugărește la Constantinopol în 1779, cu numele Gavriil, continuîndu-și studiile la Patmos, (1779 – 1780).
În perioada 1781 – 1782 este profesor de limba greacă, ieromonah și predicator la catedrala mitropolitană din Iași, iar între anii 1782 și 1784 este profesor al seminarului din Poltava, Rusia. Revine la Iași în 1784 și este hirotesit arhimandrit în 1786, fiind propus episcop la Roman, dar neacceptat de domnul fanariot de atunci. Se întoarce în același an în Rusia, unde ajunge rector al Seminarului din Poltava (1786 – 1791).
La data de 26 decembrie 1791 este hirotonit episcop–vicar pentru Akkerman și Bender (Cetatea Albă și Tighina). La 10 februarie 1792, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse l-a numit mitropolit al Moldovei, dar în iunie, noul domn, Alexandru Moruzi îl trimite, în stare de arest, la Istanbul.
Fiind eliberat după jumătate de an de detenție prin intervenția reprezentantului Rusiei la Poartă, s-a reîntors în Rusia, unde a fost numit mitropolit al Ecaterinoslavului (Dnepropetrovscul de astăzi) (1793 – 1799), apoi al Kievului (1799 – 1803), iar în 1801 țarul Alexandru I l-a numit membru al Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. S-a retras din scaunul mitropolitan al Kievului la propria sa cerere în 1803, stabilindu-se pentru un timp scurt la Odessa, apoi la Dubăsari.
La 27 martie 1808, printr-un ucaz al aceluiași țar, a fost numit Exarh al Bisericii din Moldova și Țara Românească (instalat la Iași în 22 mai 1808), conducînd acestră structură biserească pînă la pacea de la București (16 mai 1812). În această calitate a tipărit mai multe cărți și a lucrat pentru buna desfășurare a vieții bisericești.
Încă din 1812 contribuie nemijlocit la înființarea noii Eparhii a Chișinăului și Hotinului, la conducerea căreia este numit prin ucazul țarului Rusiei la 21 august 1813. În același an, înfiinţează prima tipografie din ţara noastră, în fruntea căreia a fost numit monahul Ignatie de la Mănăstirea Neamţ, un ucenic al lui Paisie Velicikovski. La stăruinţele lui, la Sankt Petersburg au fost tipărite Noul Testament (1817) şi Biblia (1819).
Anume Mitropolitului Gavriil aparţine iniţiativa construcţiei Reşedinţei Mitropolitane (pe locul unde se află în prezent Guvernul RM) şi a Catedralei Naşterii Domnului, amplasarea căreia a fost planificată încă în anul 1817 (din păcate, Înalt Prea Sfinţitul era plecat la Domnul când aceasta a fost deschisă).
În perioada 1818-1820 a fost reconstruită biserica Adormirea Maicii Domnului de la Mănăstirea Căpriana. Anume în perioada păstoririi sale Mănăstirea Căpriana a devenit unul din cele mai importante centre culturale şi spirituale din Basarabia. Trebuie să menționăm și faptul că în perioada aflării sale în scaunul arhieresc de la Chișinău, Mănăstirea Căpriana nu a avut niciun stareț, de treburile administrative, gospodărești și bunul mers al vieții duhovnicești ocupîndu-se însuși Mitropolitul Gavriil.
În perioada păstoririi sale (1813-1821), în Basarabia au fost construite peste 200 de biserici.
Cu spirijinul său, la Chişinău a fost deschis un Seminar Teologic (1814), care a avut un rol important în formarea intelectualităţii basarabene.
În dimineaţa zilei de 30 martie 1821, la vârsta de 75 de ani de viaţă închinată lui Dumnezeu, îşi dă sufletul Creatorului Său cu nădejdea şi credinţa în înviere şi viaţa cea veşnică.
La 1 aprilie 1821 este prohodit şi înmormîntat la Mănăstirea Căpriana, acolo unde a și dorit să-și afle odihna de veci.
În cadrul ședinței extraordinare a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova din 28 iulie curent s-a decis organizarea slujbei de canonizare a Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni la data de 3 septembrie 2016, la Mănăstirea Căpriana.
Avînd în vedere importanța istorică și eclesiastică a acestui eveniment deosebit și inedit pentru viața și spiritualitatea creștină din cuprinsul țării noastre, pentru că pînă la acest moment Biserica Ortodoxă din Moldova nu a avut parte de canonizări de sfinți, îndemnăm și binecuvîntăm toți preoții parohi din cadrul Episcopiei de Cahul și Comrat să organizeze la data de 3 septembrie pelerinaje cu enoriașii parohiilor la Mănăstirea Căpriana, astfel încît în ziua proslăvirii Sfîntului Ierarh Gavriil să participe în număr mare la serviciul divin, ce va fi oficiat de către Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir, împreună cu Arhierei ai Bisericii Ortodoxe din Moldova, Rusia, Ucraina, România, Grecia și din cadrul altor Biserici Ortodoxe surori.
† ANATOLIE
Episcop de Cahul și Comrat
